România nu pierde doar un proces. România plătește, încă o dată, prețul unei clase politice incapabile să apere interesul național.
Decizia prin care statul este obligat să achite aproximativ 600 de milioane de euro către Pfizer nu este un accident. Este rezultatul direct al unui lung șir de decizii luate prost, în grabă și, mai grav, fără niciun fel de responsabilitate.
Hotărârea instanței este executorie. Adică banii trebuie plătiți. Nu „poate”, nu „vom vedea”. Se plătesc. Din buzunarul nostru.
Și pentru ce? Pentru contracte negociate opac, pentru angajamente asumate fără cap și fără protecție, pentru o guvernare care a confundat obediența cu diplomația. În loc să negocieze, să pună condiții și să apere interesul contribuabilului român, politicienii noștri au preferat să execute ordine și să bifeze directive venite din Brussels, fără să ridice măcar o întrebare incomodă.
Aceasta nu mai este integrare europeană. Este supunere fără discernământ.
Iar rezultatul este simplu: sute de milioane de euro pierdute. Bani care nu vor mai ajunge nici în spitale, nici în școli, nici în infrastructură în Romania.
Cine răspunde pentru asta? Nimeni. Ca de obicei.
Niciun politician nu va ieși să spună „am greșit”. Niciun responsabil nu va plăti. Sistemul merge mai departe, iar nota de plată se pasează, liniștit, către cetățeni.
Acest caz nu este doar despre un litigiu pierdut. Este despre un stat slab, condus de oameni care nu știu sau nu vor să negocieze. Despre o clasă politică mai preocupată să dea bine în exterior decât să apere interesele propriei țări.
600 de milioane de euro nu sunt doar o sumă. Sunt dovada clară că România nu este condusă, este administrată defectuos.
Iar până când această realitate nu va fi schimbată, vom continua să plătim. Din ce în ce mai scump.
