Este din ce în ce mai evident că România se îndreaptă către un naufragiu de proporții biblice, orchestrat cu o aroganță de neclintit de o gașcă de “experți” care a transformat țara într-un laborator de experimente sociale eșuate. România pare că nu mai este o economie ci o carcasă devorată de incompetență, în timp ce la cârma corabiei, figuri precum „contra–haiducul” de la Oradea, Ilie Bolojan, și cohorta de nulități care îl înconjoară, ne recită poezia sinistră a eficienței. Fix în timp ce ne strâng ștreangul în jurul gâtului.
Unde să te mai angajezi în acest deșert industrial? La stat se taie posturi cu satârul, sub masca unei austerități ipocrite, în timp ce mediul privat, singurul plămân care mai oxigena țara, trage obloanele sub greutatea insuportabilă a taxelor, a impozitelor record și a facturilor de tot felul. Facturi care au devenit sentințe la faliment. Este o minciună gogonată, o manipulare de cea mai joasă speță să pretinzi că mii de oameni concediați din sectorul public vor fi absorbiți de privat. Care privat, domnilor strategi? Cel care și-a văzut zeci de mii de firme închizându-și porțile doar în primele luni ale anului? Cel care este în genunchi, țintuit sub bocancul unui aparat de stat ostil, care nu știe decât să ceară, fără să ofere nimic în schimb?
Iar dacă, printr-o minune, mai găsești un loc de muncă, te lovește realitatea crudă a salariilor de mizerie. Nu sunt salarii, sunt firimituri aruncate unor sclavi moderni care nu mai au cum să reziste. Angajatorii ar vrea să dea mai mult, dar statul le-a furat și ultima resursă pentru a hrăni aparatul birocratic și comenzile externe care nu au nicio legătură cu specificul românesc. Este un cerc vicios al disperării unde munca onestă a devenit o cale sigură spre sărăcie lucie.
Drama tinerilor reprezintă, însă, adevărata culme a cinismului. Este cireașa de pe tortul dezastrului pe care această guvernare îl servește cu o aroganță de neclintit unei națiuni întregi. Vedem cum o generație întreagă este depusă pe altarul incompetenței crase, fiind condamnată la irelevanță înainte de a apuca să își demonstreze potențialul. Șomajul în rândul celor aflați la început de drum a atins cote de-a dreptul alarmante, transformându-se dintr-o statistică rece într-o bombă socială cu ceas. Puținii norocoși care reușesc să își găsească de lucru sunt umiliți sistematic cu joburi precare, fără nicio perspectivă de evoluție și cu salarii care jignesc însăși noțiunea de demnitate umană.
Suntem martorii unei economii blocate complet de un diletantism agresiv, un sistem care a intrat în stop cardio-respirator sub privirile complice ale celor din fruntea țării. În timp ce minele se închid definitiv, lăsând comunități întregi în paragină, și marii retaileri își fac în grabă bagajele și părăsesc această corabie ce ia apă prin toate porii, tinerii noștri rămân captivi într-un vid de oportunități. Acest exod al capitalului și al resurselor nu este decât prefața unui dezastru programat: o țară fără industrie, fără comerț funcțional și, cel mai grav, fără tineret productiv, este o țară care și-a semnat deja propriul certificat de deces sub semnătura strategilor de carton care ne conduc spre prăpastie.
Măsurile brutale, impuse cu o aroganță de neclintit de Ilie Bolojan și de restul experților de carton care populează coridoarele puterii, nu sunt simple ajustări administrative, ci adevărate lovituri de grație aplicate unei economii deja aflate în moarte clinică. Acești arhitecți ai dezastrului au reușit contraperformanța de a scurtcircuita definitiv motorul țării, transformând România într-o entitate capturată, o pradă de război împărțită între interese obscure și comenzi externe care nu au nicio tangență cu realitatea românească.
Felicitări, domnilor! Ați atins obiectivul suprem: ați transformat România într-un loc unde demnitatea se vinde pe facturi la energie și unde singura perspectivă reală, palpabilă și salvatoare pentru orice român care încă mai are curajul să viseze, a rămas biletul de avion cu o singură direcție. Ați reușit să goliți țara de viitor, lăsând în urmă doar ecoul sec al promisiunilor voastre deșarte și disperarea unei națiuni trădate de proprii lideri.
