În timp ce românii se confruntă cu scumpiri, taxe tot mai mari și un nivel de trai aflat sub presiune, la vârful statului se vorbește din nou despre aderarea României la zona euro. Președintele Nicușor Dan susține că există un acord politic între partide pentru adoptarea monedei unice europene, indiferent cine va forma viitorul Guvern.
Realitatea economică spune însă cu totul altceva. România nu îndeplinește, în prezent, niciunul dintre criteriile necesare pentru aderarea la zona euro. Deficitul bugetar este ridicat, inflația rămâne peste nivelul acceptat, iar stabilitatea financiară cerută de regulile europene este departe de a fi atinsă.
Criticii acestei direcții susțin că politicienii discută despre euro fără să explice românilor costurile unei asemenea decizii. În multe state care au trecut la moneda unică, populația a reclamat scumpiri și o diminuare a puterii de cumpărare în primii ani după adoptare. Temerea este că România ar putea repeta aceste probleme, într-o perioadă în care milioane de cetățeni abia își acoperă cheltuielile de zi cu zi.
AUR respinge categoric obiectivul aderării la zona euro, argumentând că România trebuie să-și păstreze controlul asupra politicii monetare și asupra leului, considerat un instrument important pentru protejarea economiei naționale. Formațiunea susține că interesul românilor trebuie să primeze în fața angajamentelor politice asumate la Bruxelles.
Scepticismul vine însă și din partea economiștilor, inclusiv a unor susținători ai monedei euro. Aceștia avertizează că România este departe de condițiile necesare și că o aderare grăbită, dictată de calcule politice și nu de performanța economiei, ar putea aduce mai multe riscuri decât beneficii.
În locul unor promisiuni ambițioase, mulți români așteaptă soluții pentru salarii mai mari, pensii decente, investiții și reducerea prețurilor. Pentru ei, întrebarea nu este când va veni euro, ci dacă nivelul de trai va crește înainte ca leul să dispară.
