În Alba Iulia nu mai este suficient să pleci mai devreme de acasă. Trebuie să pleci cu nervii odihniți. Pentru că administrația are grijă să ți-i consume înainte să ajungi la prima cafea.
Dacă vă imaginați că în Alba Iulia s-au epuizat ideile despre cum poate fi îngreunată circulația, vă înșelați. Cei care hotărăsc cine circulă, pe unde circulă, când circulă și câte înjurături se contabilizează la o traversare a municipiului au mai bifat o performanță.
Și nu orice performanță.
Una care demonstrează că, atunci când vine vorba despre trafic, imaginația administrației pare să fie direct proporțională cu răbdarea pe care o pierde zilnic fiecare șofer.
Faptul că traficul din Alba Iulia a devenit un infern nu mai este de mult un secret. Semafoarele „inteligente„, care ar fi trebuit să fluidizeze circulația, par că au primit o altă misiune: să facă mișto de șoferi. Te opresc când nu vine nimeni, te țin la roșu în coloană pe o arteră principală ca să treacă două mașini de pe o stradă laterală și reușesc performanța de a crea coloane acolo unde, în urmă cu câțiva ani, nici nu existau. Atât de „inteligente” sunt, încât singurul lucru pe care îl gestionează impecabil este nivelul de frustrare al celor care circulă prin oraș.
Iar dacă mai credea cineva că aici s-a atins limita absurdului, s-a înșelat. Pentru că întotdeauna se poate mai rău.
Iar cea mai nouă demonstrație de „creativitate” poate fi admirată la intersecția dintre Calea Moților și strada Albac, între Alba Iulia și Micești.
Acolo, cineva a considerat că este o idee excelentă să gâtuie una dintre cele mai circulate artere de acces în municipiu. Cu niște dungi trase pe asfalt și cu o reorganizare care transformă două benzi într-una singură exact acolo unde traficul este cel mai intens.
Pentru ce? În principal pentru că pot! Sub pretextul pueril de a a facilita accesul dintr-o stradă secundară. Pe care circulă incomparabil mai puține mașini !!!
Cu alte cuvinte, mii de șoferi sunt obligați să încetinească, să oprească și să stea la coadă.
Dacă aceasta este definiția unei fluidizări a traficului, atunci probabil și un dop pus într-o conductă ajută apa să curgă mai repede.
Dar surprizele nu se opresc aici.
Ca și cum îngustarea carosabilului nu era suficientă, aceeași minte „inspirată” a decis că este momentul să intre în funcțiune și semaforul din intersecție.
Pentru că, evident, după ce ai cheltuit bani pe un semafor, nu poți să-l lași să stea degeaba. Chiar dacă rolul lui pare să fie acela de a adăuga încă un obstacol pe un traseu deja sufocat.
Potrivit șoferilor care tranzitează zona, acesta ar funcționa permanent.
Non-stop.
Ca nu cumva cineva să aibă norocul să traverseze intersecția fără să admire culoarea roșie câteva zeci de secunde.
Iar aici apare contradicția pe care nimeni nu o explică.
În timpul anului școlar, din cauza valorilor foarte mari de trafic, chiar autoritățile au decis ca intrarea în Alba Iulia, pe Calea Moților, să se facă pe două benzi. Era o măsură logică. Una dintre puținele pe care șoferii chiar le-au apreciat, pentru că reducea timpul petrecut în coloană.
Astăzi, aceeași arteră este îngustată.
Brusc, două benzi nu mai sunt necesare.
Brusc, traficul nu mai pare atât de important.
Brusc, câteva mașini care ies de pe strada Albac au devenit mai importante decât fluxul principal care intră zilnic în municipiu.
Pe baza cărui studiu de trafic?
Pe baza căror măsurători?
Pe baza cărei logici?
Sau este încă una dintre acele decizii care apar peste noapte și despre care cetățenii află doar după ce văd noile marcaje și încep să stea în cozi și mai lungi?
Și inevitabil apare întrebarea pe care și-o pune orice șofer.
De ce nu un sens giratoriu ???
În zeci de localități din România, giratoriile au înlocuit cu succes intersecțiile semaforizate tocmai pentru că permit circulația continuă și reduc timpul de așteptare.
În Alba Iulia, însă, pare că filosofia este exact invers.
Dacă o intersecție poate funcționa fără semafor, îi punem unul.
Dacă pe o arteră se circulă pe două benzi, o reducem la una.
Dacă traficul este deja aglomerat, mai găsim o metodă să-l încetinim.
Este greu să nu ai impresia că, în loc să fie rezolvate problemele de trafic, acestea sunt fabricate cu o perseverență demnă de o cauză mult mai nobilă.
Poate există explicații tehnice.
Poate există studii.
Poate există argumente solide.
Dacă da, ele ar trebui prezentate public.
Pentru că, până în acest moment, singurul lucru pe care îl văd șoferii este încă o arteră sufocată, încă un semafor care oprește inutil circulația și încă o decizie care pare luată împotriva bunului-simț.
Iar când astfel de decizii se repetă cu o regularitate aproape matematică, oamenii încep să se întrebe dacă scopul este fluidizarea traficului sau doar testarea limitelor răbdării celor care încă mai au curajul să circule prin Alba Iulia.
