România pare să aibă un destin tragic! După ce părinții și bunicii noștri au muncit pe rupte, au strâns cureaua, au suferit pentru a industrializa România și pentru a plăti datoriile țării, iată că suntem din nou la punctul în care România nu mai are nimic, nici industrie, nici agricultură, nici cercetare, nici învățământ, nici sănătate. Nimic!
Toată economia României a fost distrusă în cei 36 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, peste 6 milioane de români au fost obligați să plece la muncă în străinătate, s-au vândut pământurile țării, s-au luat împrumuturi de 250 miliarde de dolari, care nu se văd nicăieri.
Se văd doar în casele, afacerile, buzunarele celor care au condus România. Iar pentru ca totul să fie pus sau băgat în pământ, conform normelor UE și acțiunilor trădătorilor noștri angajați de UE, părinții și bunicii noștri sunt persoanele cele mai defavorizate, ei, cei care au construit România!
Astfel, politicile UE spun prin Christine Lagarde, conform Planului Kalergi, că 200 de milioane de europeni în vârstă trebuie să dispară și să fie înlocuiți cu populație tânără din țările africane și asiatice. Să spunem doar că prima idee a Christinei Lagarde este o propunere de genocid, care, după cum se vede prin desfășurarea realității este pusă în practică, prin vaccinare și prin înfometare, iar cea de a doua idee, cea a lui Kalergi, anulează constituțiile tuturor țărilor europene și duce spre încercarea de a se creea o Europă federativă. Această încercare încalcă flagrant tratatul de la Lisabona, tratatul de constituire a UE, care prevede negru pe alb că UE va fi o uniune a țărilor suverane, nu o uniune federativă.
Apoi, UE a promovat politicile verzi care au distrus economiile europene. Apoi, UE a promovat o politică externă și monetară față de războiul din Ucraina, care prin banii donați de către europeni Ucrainei a dus la îndatorarea Europei către FMI și Banca Mondială fără posibilitatea de a-i recupera.
Apoi, UE, prin politica externă față de Rusia ne conduce la falimentul energetic al Europei și la adâncirea drumului spre faliment al întregii Europei. Astfel, toate politicile pe care le-au făcut liderii UE, care nu sunt aleși prin vot de către populațiile Europei, ci sunt numiți de Soros, Rothschild, Rockefeller, au dus la dezastrul Europei și la crime împotriva umanității. Iar aceiași oameni de mai sus, cei care au cumpărat pământuri în Ucraina, dețin producțiile din agricultura Ucrainei, au pus mâna pe resursele Ucrainei. Tot ei au pus șefi europenilor, tot pe oamenii lor, pentru ca aceștia, prin politicile țărilor pe care le conduc, să sprijine Ucraina, cu riscul major ca Europa să intre în faliment. Se știe că Macron, președintele Franței, Merz, cancelarul Germaniei, Starmer, prim ministrul Marii Britanii, au fost angajați ai lui Rothschild, cel care are pământuri în Ucraina. Așadar, totul a fost gândit și pus la punct de mult timp în folosul lor și în detrimentul tuturor europenilor.
În acest context nici România nu putea să scape din acest malaxor, special gândit de către cei care au pus laba pe Europa. Mai mult, România pare experimentul primordial prin care ei se asigură că funcționează, iar apoi să aplice și la nivelul UE, ulterior, după ce le funcționează experimentul la noi. România a fost pusă la pământ și riscă să dispară, înghițită în UE sau dezmembrată, iar românii trebuie să se opună din răsputeri și să o ia de la capăt pentru a mai avea o țară. Fiindcă cei care ne-au condus până acum și care prin felul lor de a conduce au adus România aici, nu mai vor o țară, ci vor ca România să dispară pentru a li se șterge furturile, pentru a li se pierde urma infracțională și odată spălați, să devină niște oameni onorabili care vor administra în continuare, sub un alt nume dat României, dar sub aceiași stăpâni din afară, ceea ce au furat, și pe românii deveniți sclavi pe fostele lor pământuri. Adică, după ce au furat și distrus, să devină ultra morali și să dea legi pentru a-și păstra ce au furat.
Singurii care nu doresc acest lucru, suntem noi, cei 75% dintre românii care la 6 decembrie 2024 am votat Călin Georgescu, semn că ne-am dat seama de tot ceea ce am spus mai sus, de complotul împotriva noaatră, și am votat schimbarea pentru a mai avea totuși o țară și pentru a schimba destinul tragic al acesteia. Dar, hoții, tot hoți! Cei care ne-au furat 36 de ani nu puteau să renunțe la ordinele stăpânilor, la tot ce au furat, la afacerile lor oneroase și nu puteau să riște să facă pușcărie pentru toate fărădelegile pe care le-au făcut. Așa că au comis cel mai grav fapt pe care îl puteau face, au furat alegerile și au anulat democrația și statul de drept pentru a-și proteja interesele lor. Nu numai domnul Călin Georgescu a fost furat, ci noi, toți, cei 75% dintre românii care am votat cu domnia sa.
Dar, în același timp, cei care au furat alegerile s-au expus la niște riscuri extraordinare. Au atras oprobiul majorității oamenilor din România, au furat în văzul întregii planete, s-au expus din punct de vedere juridic, tot ceea ce s-a întâmplat ulterior furtului alegerilor, la conducerea lor și la ordinele celor din afară, nu au fost decât acțiuni menite de a distruge România, de a dona România Ucrainei și Moldovei, de a fura în continuare tot ceea ce aparține românilor, de a sărăci populația României, de a face ca România să dispară. Iar acestea rămân ca fapte și riscă să plătească pentru ele. Totul în trendul a ceea ce UE propune și face de zeci de ani cu statele Europei, amalgamarea populațiilor, distrugerea identității lor, sărăcirea populațiilor pentru a fi stăpânite, apoi, reducerea populației lumii.
Sigur, trădătorii noștri răspund în continuare la comenzile celor care i-au antamat să-și trădeze țara, fiindcă este singura lor soluție ca să scape, numai așa li se pot șterge fărădelegile care le-au făcut împotriva noastră, numai așa pot rămâne cu averile făcute prin furt, numai așa pot umili în continuare poporul român conducându-l spre dispariție, numai așa pot să sară pârleazul fărădelegii, să-și albească trecutul și CV-urile, prin acoperirea din justiția coruptă care i-a ajutat să ajungă aici, pentru ca apoi să devină oameni curați și imaculați, cu avere spălată.
Ei vând să devină apoi cei care să facă reguli ultra morale pentru noi, cei care urmează să fim transformați în sclavii lor, și pe care vor să îi administreze, având asupra noastră dreptul de a ne hotărâ destinul nostru, de a trăi sau de a muri, în orașele de 15 minute și sub tirania amprentei digitale, crime pe care șefii lor le-au gândit pentru cei pe care îi consideră indezirabili și non ființe umane. Adică, noi! În felul acesta, ei, împreună cu șefii lor, vor să devină niște Dumnezei cu drept de viață și de moarte asupra noastră.
Dar, dacă ei vor să ne facă asta și noi înțelegem, noi unde suntem, ce facem pentru a ne apăra? Cu alte cuvinte, pentru a ajunge niște vechili pe plantație, într-o lume care stă sub imperiul morții, cei care ne conduc și-au trădat țara și ne-au trădat pe noi, pe cei care i-am plătit să ne reprezinte și să ne administreze, deși au jurat pe Biblie sau pe onoare să ne apere, iar apoi vor să ne omoare. Ne-au furat, ne-au mințit, ne-au produs doar deznădejde, totul la ordinul stăpânilor lor din afară. Dar noi ce facem când vedem toate aceste monstruozități orchestrate și îndreptate împotriva noastră? Eu personal cred că dacă cineva are o problemă, nu poate să-i ceară ajutorul tot celui care i-a produs problema, adică nu trebuie să fim naivi și să credem că cei care ne-au adus aici sunt cei care vor vrea să ne salveze. Dacă doreau să ne salveze nu ne aduceau aici. Din contră, trebuie noi să acționăm prin orice mijloace să-i oprim pe cei care ne-au adus aici din a ne face rău. Fiindcă nu sunt dumnezei, sunt doar niște bieți hoți!
Eu, de când am înțeles toate acestea m-am opus sistematic întregului sistem. Pentru că nu poți să înțelegi așa ceva și să rămâi indiferent. Fiindcă, în momentul când vezi un lanț de nedreptăți împotriva ta este clar că toate nedreptățile sunt gândite să aibă un scop ultim, acela ca tu să devii sclav. Când am am înțeles asta nu am stat să-mi plâng de milă sau să privesc situația filozofic, nu că nu aș fi putut, ci pentru că mi-am dat seama că nu mă va ajuta să-i opresc în a-mi face rău. Nu pot fi opriți decât prin contra măsuri active care să le arate permanent că nu îți este frică de ei. Am încercat să atrag atenția de la început că ce mi s-a întâmplat mie o să se întâmple tuturor, și am avut dreptate, din păcate! Priviți ce ni se întâmplă acum! Oamenii înțelegeau ce mi se întâmplă, dar nu era războiul lor, era doar al meu. La fel, fiecare dintre cei care își urlau disperarea și proroceau că acel lucru se va întâmpla tuturor. Dacă toți oamenii ar fi înțeles că sistemul ne-a despărțit pentru a ne putea controla pe fiecare, s-ar fi unit și am fi putut preveni din vreme toată această situație. Dar oamenii nu au înțeles! Trebuie să înțeleagă acum!
Este al doisprezecelea ceas.
Exemplul cel mai elocvent este domnul Georgescu. Atunci când am fost uniți în jurul lui și l-am votat, am câștigat și am băgat sistemul în disperare, obligându-l să fure alegerile.
Dacă am fi fost uniți în continuare, nu am fi ajuns aici. Dar, din fericire, domnul Georgescu a rezistat, aproape de unul singur, doar cu o mână de oameni în jurul său, cei care îl însoțeau la poliție și la tribunal. Trebuie să ne fie exemplu la toți și toți trebuie să-l sprijinim!
La fel, și eu, am continuat să mă bat și eu de unul singur! M-am bătut singur și am cîștigat bătălii, dar mai este până voi căștiga războiul. Ca în orice bătălie am suferit daune, dar nu m-am lăsat! Eu sunt singur, iar ei sunt mulți, dar nu m-au dovedit, sunt în picioare, lupt în fiecare zi. Am postat zilnic, m-am bătut în instanțe, am fost la aproape toate manifestațiile care au fost la București, am făcut de trei ori greva foamei, m-am luptat cu cinci instituții din Cluj și angajații lor.
Și eu sunt singur! Ce s-ar fi întâmplat dacă aș fi avut susținere? Nu vreau să mă laud, vreau să vă spun că sistemul nu este infailibil. Și dacă nu este infailibil, ce ar însemna dacă toți cei 75% care l-am votat pe domnul Călin Georgescu am face la fel? Ce ar însemna dacă măcar acum, în al doisprezecelea ceas am conștientiza că uniți îi învingem, fără doar și poate? Vă dați seama ce forță extraordinară am fi? Dacă sistemul nu a reușit să îl doboare pe domnul Georgescu, nu a reușit să doboare un singur om, pe mine, nu a reușit să doboare pe alții ca mine, care au acționat la fel, cum ar putea să doboare pe cei 75% dintre cetățenii României care am vrut schimbarea, care am fi o forță dacă am acționa împreună de acum înainte, și care am fost toți furați , tot de către cei care ne-au furat și până la alegeri, și care vor să ne transforme în sclavi, la ordinul stăpânilor?
Faptul că am fost furați încă odată la alegeri, după 36 de ani de conducere falimentară, tocmai pentru a nu ne putea cere drepturile stipulate de Constituția României, dreptul la o viață liberă, dreptul la un trai decent, dreptul la proprietate, dreptul la libera exprimare, arată că intențiile față de noi pe ultima sută de metri, a celor care ne conduc, nu s-au schimbat deloc.
Dar mai arată și faptul că, deși am votat pentru schimbare, ceva nu a funcționat pentru noi și deși am câștigat și trebuia să luptăm în continuare pentru ceea ce câștigasem, apoi ni s-a făcut frică ca grup, la noul furt al lor de la alegeri, deși era pentru prima dată când am învins uniți. Ar trebui să fim conștienți că prin furtul alegerilor și prin tot ceea ce au făcut apoi, ei își joacă ultima carte. Fiindcă, dacă le iese, devenim sclavi, dacă nu le iese, ei vor trebui să răspundă! Și de asta suntem obligați să luptăm în continuare.
Nu numai pentru domnul Georgescu, ci pentru noi! Și asta trebuie să ne întărească!
Iar noi, cei care conștientizăm asta, cei care ne dăm seama că în joc este viața noastră, cei care ne dăm seama că este în joc țara noastră, cei care ne dăm seama că este în joc libertatea noastră, cei care ne dăm seama că este în joc credința noastră de mii de ani, cei care ne dăm seama ce plan monstruos au creat cei care ne conduc, la ordinele stăpânilor lor, împotriva noastră, cum am putea să-i privim și să-i lăsam să ne transforme în sclavi, să nu ne unim și să nu luptăm împotriva lor, pentru a ne salva viețile, pentru a avea o țară liberă, pentru a putea să fim români în România?
Cel care a reușit să ne dea speranțe ca să putem spune aceste lucruri este domnul Călin Georgescu. Domnia sa este cel care ne-a dat speranță că lucrurile se pot îndrepta, atunci când nimeni nu mai spera și de asta 75% dintre români au simțit asta și l-au votat ca fiind singura salvare.
Domnia sa, împreună cu 75% din populația României. Eu însumi nu aș fi putut lupta cu sistemul dacă nu ar fi apărut raza de speranță adusă de domnia sa și de voturile românilor, că lupta mea poate avea sorți de izbândă definitiv atunci când va cădea sistemul. Există speranță, iar acesta este cel mai important lucru, fiindcă dacă nu mai speri, ești mort.
Iar speranța trebuie ajutată de către noi toți ca să devină certitudine, fiindcă din moment ce există speranță, noi suntem mulți, iar dreptatea este de partea noastră, nu avem cum să nu câștigăm. Iar Dumnezeu îi sprijină pe cei care au dreptate și luptă pentru dreptatea lor și a lui Dumenzeu. Pentru adevăr. Mai ales că acum, la sfârșit de aprilie, cireșii vor înflori.
Dar, pentru a înflori cireșii trebuie ca și noi să înviem. Nu unul, toți. Christos a Înviat!



Niciun comentariu
Breaking news: totul e o conspirație (mai puțin lipsa dovezilor)
România nu mai are nimic. Nici industrie, nici agricultură, nici speranță. Probabil nici aer, dar încă nu s-a confirmat oficial. În schimb, avem ceva mult mai valoros: un complot global extrem de bine organizat… care, curios, este cunoscut în detaliu pe Facebook.
Elitele care controlează totul (dar nu și comentariile)
În această versiune a realității, totul este controlat de o mână de „elite”: bancheri, organizații obscure și, desigur, aceleași nume reciclate la infinit. Acești oameni sunt atât de puternici încât controlează guverne, economii și destine… dar nu pot împiedica scurgerile de informații din postări scrise cu CAPS LOCK și emoji de foc.
Planul secret… distribuit public
Există, ni se spune, un plan secret de înlocuire a populației, de distrugere a economiilor și de instaurare a sclaviei moderne. Un plan atât de secret încât este explicat zilnic, în detaliu, pe rețele sociale.
Un detaliu minor: nu există documente, dovezi sau surse credibile. Dar cine are nevoie de dovezi când ai certitudine?
Economia: moartă, dar surprinzător de activă
România este descrisă ca fiind complet distrusă economic. Între timp, companiile produc, exporturile cresc, iar oamenii merg la muncă. Evident, toate acestea sunt probabil iluzii bine orchestrate.
Realitatea este simplă: dacă vezi activitate economică, înseamnă că nu privești suficient de atent conspirația.
Datoria „care nu se vede”
Statul s-a împrumutat enorm, iar banii „nu se văd nicăieri”. O afirmație interesantă, având în vedere că bugetul public este, totuși, public. Dar e mai simplu să presupunem că totul a dispărut într-un buzunar colectiv gigantic, gestionat de „ei”.
Cine sunt „ei”? Nu contează. Important e că există.
Migrația: nimeni nu pleacă de bunăvoie
Milioane de români au plecat în străinătate. Explicația economică? Prea banală. Mult mai captivant este scenariul în care oamenii sunt împinși strategic să plece, ca parte dintr-un plan elaborat.
Pentru că, evident, realitatea nu poate fi niciodată simplă.
Știința: suspectă de normalitate
Vaccinurile? Periculoase. Experții? De neîncredere. Studiile? Manipulate. În schimb, informațiile fără sursă, dar cu ton grav, sunt considerate aur curat.
În această logică, cu cât o afirmație este mai șocantă, cu atât este mai „adevărată”.
Alegeri: valide doar dacă ies cum trebuie
Dacă rezultatul alegerilor nu confirmă convingerile personale, atunci explicația este clară: fraudă. Nu trebuie dovezi, investigații sau analize. Este suficient sentimentul.
Democrația este acceptată… dar condiționat.
Finalul inevitabil: apocalipsa (mereu iminentă)
Toate aceste narațiuni duc, inevitabil, la aceeași concluzie: suntem în pragul unui dezastru total. De ani de zile. Și, cu toate acestea, ziua de mâine continuă să existe.
Apocalipsa are, se pare, un program foarte flexibil.
Concluzie: între realitate și spectacol
Conspiraționismul nu oferă soluții, ci povești. Nu explică lumea, ci o simplifică excesiv. Nu aduce claritate, ci confuzie.
Este seducător pentru că oferă un sentiment de control: dacă totul este un plan, atunci totul are sens. Chiar dacă acel „sens” nu are nicio legătură cu realitatea.
Între timp, problemele reale rămân. Iar ele nu se rezolvă cu teorii spectaculoase, ci cu muncă, responsabilitate și, mai ales, cu un minim de spirit critic.
Dar, desigur, asta nu este la fel de viral.
Domnul Petran e clasicul extremist care se vrea patriot…lasati…
Breaking news: totul e o conspirație (mai puțin lipsa dovezilor)
România nu mai are nimic. Nici industrie, nici agricultură, nici logică. În schimb, avem un complot global atât de secret încât e explicat zilnic pe Facebook.
„Elitele” controlează totul — guverne, economii, destine — dar nu pot opri postările cu CAPS LOCK. Impresionant.
Economia e „moartă”, doar că firmele produc, oamenii lucrează și exporturile cresc. Probabil decor.
Banii „au dispărut”, deși bugetul e public. Alegerile sunt „furate” când nu ies cum trebuie. Știința e „minciună”, dar zvonul anonim e adevăr absolut.
Planul e mereu același: frică, furie, urgență. Dovezi? Detalii minore.
Conspiraționismul nu explică lumea. O simplifică până devine poveste.
Sună bine. Doar că nu e adevărat.