Informațiile vehiculate în spațiul public de o televiziune de știri, potrivit cărora Ilie Bolojan și USR au apelat la forurile europene pentru verificarea situației create de legea ANI în cazul lui Dominic Fritz, deschid o discuție care depășește cu mult disputa juridică privind mandatul unui politician. Dincolo de argumentele legale și de dreptul oricărui demnitar de a solicita lămuriri la nivel european, gestul ridică o întrebare politică fundamentală: dacă Bolojan și USR, care au informații din interior, nu mai consideră suficiente instituțiile constituționale ale României și simt nevoia unei validări venite din exterior, atunci de ce ar trebui românii să privească fără nicio rezervă celelalte decizii ale acelorași instituții? Inclusiv controversata decizie din 2024 privind anularea alegerilor prezidențiale? Mai mult, prin această atitudine, cei doi lasă impresia că, atunci când Bucureștiul nu le oferă răspunsul dorit, adevărata soluție trebuie căutată în altă parte, iar această impresie este cu atât mai gravă cu cât vine chiar din partea unor oameni care au pretenția de a conduce România.
Browsing: Legea integrității
Peste 120 de persoane aflate în prezent sub interdicția de trei ani prevăzută de legislația privind incompatibilitățile și conflictele de interese ar putea pierde de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul, în urma unui amendament la Legea integrității declarat constituțional, luni, de Curtea Constituțională a României (CCR).
Camera Deputaților a adoptat, în procedură de urgență, noul proiect al Legii integrității, care urmează să intre în dezbaterea Senatului, for decizional. Proiectul a fost aprobat împreună cu un amendament susținut de PSD, contestat de USR, despre care opoziția susține că îl vizează direct pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz.