Programul de înarmare SAFE, finanțat din fonduri europene și evaluat la peste 16 miliarde de euro pentru România, a devenit epicentrul unui conflict deschis între autoritățile de la București și unul dintre cei mai importanți producători europeni de armament.
Compania italiană Beretta acuză Ministerul Apărării Naționale că nu a respectat principiile de transparență și competiție prevăzute de legislația europeană, în ciuda faptului că cadrul legal este în vigoare de aproape un an.
Potrivit reprezentanților companiei, de la adoptarea normelor naționale care implementează regulamentul SAFE, instituția românească nu a lansat nicio procedură competitivă oficială și nu a oferit clarificări privind cerințele tehnice finale. Această „tăcere procedurală”, susțin italienii, contravine regulilor impuse de Uniunea Europeană privind utilizarea fondurilor comune în domeniul apărării, unde transparența și tratamentul egal al ofertanților sunt obligatorii.
Propunerea italiană: producție locală și independență tehnologică
În centrul disputei se află oferta depusă de Beretta, care promite o producție completă în România pentru o gamă extinsă de armament de infanterie. Planul include transfer tehnologic integral, documentație fără restricții externe și dezvoltarea unei capacități industriale locale autonome.
Compania subliniază că soluția sa respectă standardele NATO și criteriile SAFE privind limitarea componentelor non-UE, oferind în același timp beneficii economice directe: locuri de muncă, dezvoltare industrială și reducerea dependenței externe.
Tensiuni transatlantice: alternativa americană
Surse din industrie indică faptul că România ar putea lua în calcul și o colaborare cu producătorul american SIG Sauer. Această posibilitate a declanșat reacții dure din partea italienilor, care avertizează asupra riscurilor asociate regimului ITAR – un set de reglementări americane ce poate limita utilizarea, modificarea sau exportul echipamentelor militare fără aprobarea Washingtonului.
Beretta susține că o astfel de orientare ar submina obiectivul declarat al Uniunii Europene de consolidare a autonomiei strategice și ar direcționa fonduri europene către industrii din afara blocului comunitar.
Presiune politică și implicații geopolitice
Criza are loc într-un context politic tensionat la București, unde guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu critici interne și presiuni crescânde privind gestionarea marilor contracte strategice.
În plan extern, dezbaterile privind autonomia europeană în domeniul apărării sunt amplificate de declarații recente ale unor lideri internaționali, precum Donald Trump și Friedrich Merz, care reflectă divergențele tot mai vizibile dintre viziunile americană și europeană asupra securității.
Un test pentru credibilitatea României
În acest moment, Beretta solicită public clarificarea specificațiilor tehnice, reluarea procesului în condiții transparente și implicarea instituțiilor europene pentru garantarea respectării regulilor de concurență.
Decizia finală a autorităților române nu va influența doar dotarea armatei, ci și poziționarea strategică a țării între două modele: unul european, axat pe autonomie industrială, și unul transatlantic, dependent de parteneriate externe.
