România analizează posibilitatea de a limita exporturile de kerosen, în contextul tensiunilor din Strâmtoarea Ormuz și al temerilor privind aprovizionarea cu combustibil pentru aviație. Ministerul Energiei ia în calcul această măsură pentru a asigura necesarul intern, însă o decizie finală nu a fost încă adoptată.
Kerosenul este produs în rafinăriile Petrobrazi și Petromidia, iar o parte din producție este exportată în baza unor contracte existente. Autoritățile iau în considerare restricționarea acestor exporturi, astfel încât să fie garantate resurse suficiente pentru piața locală.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că măsura este doar o opțiune în acest moment:
„Luăm în calcul, dar nu este o decizie finală. Așa cum am procedat în cazul țițeiului brut și al motorinei, putem lua în considerare limitarea exporturilor de kerosen, dacă situația o va impune.”
Companiile aeriene se adaptează
Reprezentanții industriei aeriene spun că au găsit deja soluții pentru a face față situației. Una dintre acestea este așa-numitul „tankering” – alimentarea aeronavelor cu o cantitate mai mare de combustibil încă de la plecare, pentru a reduce dependența de aprovizionarea din alte aeroporturi.
„Această practică ne permite să operăm inclusiv o parte din zborul de întoarcere, însă vine cu costuri. În consecință, pot apărea amânări ale unor rute noi sau reducerea frecvenței zborurilor”, a explicat Marius Popescu, președintele Asociației Companiilor Aeriene Românești.
Compania TAROM a transmis că stocurile de combustibil sunt, în prezent, asigurate:
„Nu există o criză de aprovizionare cu kerosen în România. Impactul vine mai degrabă din volatilitatea prețului țițeiului pe termen mediu și lung. În aceste condiții, nu luăm în calcul anulări de zboruri în următoarele 90 de zile din cauza lipsei de carburant.”
România, posibil actor regional
La nivel european, există o tendință de reducere a dependenței de importurile de kerosen din afara Uniunii Europene. În acest context, specialiștii consideră că România ar putea avea un rol important în regiune.
„Este nevoie de o strategie care să încurajeze creșterea producției de kerosen și motorină, astfel încât surplusul să poată fi exportat în țările vecine”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Posibile efecte pe termen lung
Unii experți avertizează că efectele scumpirii kerosenului ar putea fi resimțite în timp, mai ales în contextul unor eventuale probleme de producție.
„Ar putea exista un deficit până la repornirea rafinăriei Petrotel Lukoil. Este posibil ca oamenii să fie nevoiți să-și amâne planurile de vacanță sau să le ajusteze”, a explicat expertul în energie Eugenia Gușilov.
Situația din Europa
Mai multe state europene monitorizează atent evoluția situației. Italia utilizează deja o parte din rezervele strategice de combustibil și surse alternative pentru a compensa dificultățile de aprovizionare.
În același timp, autoritățile din aviație avertizează că rezervele actuale ar putea acoperi necesarul doar până la finalul lunii mai. Dacă situația nu se stabilizează, ar putea fi impuse restricții sau reduceri ale unor zboruri.
În Portugalia, situația este deocamdată stabilă, însă există îngrijorări privind evoluția crizei din Golf. Ministrul Energiei, Maria Graça Carvalho, a declarat că rezervele pot fi gestionate până la mijlocul lunii august.
Și Germania analizează situația, urmând să discute cu operatorii aerieni despre nivelul stocurilor de combustibil, în contextul riscului unei crize care ar putea afecta transportul aerian.
