Grupul 4 al Termocentralei Rovinari a fost repus în funcțiune și livrează deja aproximativ 300 de MW în Sistemul Energetic Național. România își folosește din nou una dintre resursele strategice pentru a-și susține consumul intern într-o perioadă în care securitatea energetică rămâne o prioritate.
Unitatea are o capacitate instalată de 330 de MW, însă există o problemă care nu poate fi ignorată: stocul de cărbune disponibil la Rovinari ar ajunge doar până la sfârșitul lunii august. Cu alte cuvinte, energia produsă din propriile resurse trebuie gestionată cu maximă atenție.
Cei aproximativ 300 de MW furnizați de Rovinari reprezintă un sprijin important pentru echilibrarea sistemului și pot reduce presiunea de a apela la energie cumpărată din exterior. Într-un moment în care prețurile energiei pot pune presiune asupra consumatorilor și economiei, fiecare megawatt produs în România contează.
Miza următoare este revenirea în sistem a centralei nucleare de la Cernavodă, estimată pentru începutul lunii septembrie. Dacă revenirea va avea loc conform planificării, perioada dificilă ar putea fi traversată cu o presiune mai mică asupra importurilor. În cazul unei întârzieri, necesarul suplimentar ar putea fi acoperit prin achiziții externe.
Mesajul este unul simplu: România are nevoie de energie produsă în România. Cărbunele, energia nucleară, hidrocentralele și celelalte capacități interne trebuie tratate ca elemente ale securității naționale, nu doar ca simple componente ale pieței.
Repornirea grupului de la Rovinari arată încă o dată că, atunci când sistemul are nevoie, resursele energetice proprii pot face diferența. Problema pe termen lung rămâne însă asigurarea unor stocuri suficiente și a unor capacități de producție care să permită României să treacă prin perioadele de vârf fără să depindă excesiv de importuri.
Independența energetică nu este un slogan. Este capacitatea unei țări de a-și asigura energia atunci când are cea mai mare nevoie de ea.
