Deși România produce energie din hidro, nuclear, gaze, cărbune, eolian și solar, românii au ajuns să achite cele mai împovărătoare facturi din Uniunea Europeană raportat la venituri, în timp ce intermediarii prosperă, iar economia locală este sufocată
România bifează astăzi una dintre cele mai absurde situații economice din Uniunea Europeană: este una dintre țările cu cele mai multe resurse energetice din regiune, dar populația și firmele românești ajung să suporte una dintre cele mai mari poveri generate de prețul energiei electrice.
Iar problema nu mai poate fi ascunsă sub lozinci despre „piață liberă”, „tranziție verde” sau „context european”. Cifrele arată clar că vorbim despre un eșec major al statului român.
Românii plătesc cel mai mult raportat la cât câștigă
Datele Eurostat pentru a doua jumătate a anului 2025 arată că România are cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană raportat la puterea de cumpărare: 49,52 PPS/100 kWh, cel mai ridicat nivel din UE.
Prin comparație:
- Ungaria: 15,10 PPS
- Bulgaria: printre cele mai mici tarife nominale din UE – aproximativ 13,55 euro/100 kWh
- Polonia: 37,15 PPS
- Cehia: 38,65 PPS
În Vest, prețurile nominale pot fi mai mari în state precum Germania, Belgia sau Danemarca, însă diferența fundamentală este că acolo salariile sunt incomparabil mai mari decât în România.
Cu alte cuvinte, germanul plătește mai mult pe hârtie, dar suportă mult mai ușor factura.
Românul plătește la nivel occidental și câștigă la nivel est-european.
Aceasta este realitatea brutală.
Țara care are hidrocentrale, gaze naturale, reactoare nucleare, cărbune, eolian și solar a ajuns să își taxeze propriii cetățeni ca și cum ar importa integral energia.
Cauzele: incompetență, corupție și obediență externă
Aici începe adevăratul scandal.
România produce energie prin companii strategice controlate de stat: Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia și alte active construite în decenii întregi din banii românilor.
În mod normal, această producție internă ar fi trebuit să fie un avantaj strategic pentru populație și pentru economia românească.
În realitate, energia produsă ieftin de companiile statului ajunge să fie tranzacționată prin intermediari și furnizori puternici — mulți dintre ei controlați de grupuri străine — care o revând apoi românilor la prețuri mult mai mari.
Statul produce ieftin.
Intermediarii încasează profitul.
Românii achită factura umflată.
Acesta este modelul.
În paralel, guvernele românești au executat aproape mecanic directive europene privind închiderea unor capacități energetice, fără să construiască alternativă serioasă înainte.
Au închis grupuri pe cărbune.
Au întârziat investițiile mari.
Au ignorat capacitățile de stocare.
Au modernizat prea puțin rețelele.
Au permis dezvoltarea haotică a unor capacități care produc masiv ziua, fără soluții pentru orele de consum ridicat.
Rezultatul?
Ziua, România ajunge să vândă energie ieftină.
Seara, când consumul crește, importă energie mult mai scumpă.
Un stat normal investea în stocare și echilibrare.
Statul român a preferat combinația clasică dintre incompetență și interese de grup.
Nota de plată: economie sufocată și populație sărăcită
Energia scumpă nu lovește doar în factura de acasă.
Lovește în toată economia.
Fabricile românești produc mai scump decât concurenții din Ungaria, Polonia, Bulgaria.
Companiile locale devin mai puțin competitive.
Investițiile scad.
Unele afaceri se închid.
Altele reduc personal.
Prețurile cresc în lanț: alimente, servicii, transport, materiale de construcții.
Inflația este alimentată direct de costul energiei.
Iar populația plătește de două ori:o dată prin facturăși încă o dată prin scumpirile din întreaga economie.
Concluzia este simplă și extrem de gravă.
România este victima unei clase politice fără viziune, vulnerabilă la interese externe și incapabilă să folosească unul dintre cele mai mari avantaje strategice ale țării.
Să ai aproape toate resursele energetice importante și totuși să îți condamni populația la una dintre cele mai scumpe energii din Europa nu mai este doar incompetență.
Este sabotaj economic cu efecte directe asupra nivelului de trai al românilor.
