Se spune, și pe bună dreptate: „Celui qui s’excuse, s’accuse lui-même!”… În traducere: cel care se scuză, se acuză pe sine! Dar una este să te scuzi, având în suflet umbra păcatului făcut, care te-ndeamnă să-l îndreptățești într-un fel sau altul, și alta este setea de DREPTATE, care cere în mod legitim să nu fie pătată nevinovăția unui suflet!
Trăim într-o epocă a degenerării morale, unde vocea insultelor și a calomniei este cea mai ascultată, mergându-se până la linșajul mediatic al unui om nevinovat sau chiar la asasinarea lui publică! Și toate ascultate astăzi, în mod sinistru, cu aceeași satisfacție ca a celor de pe Golgota, care, prin ocările, huiduielile și inimaginabilele insulte și calomnii, îl asasinau pe Cel mai mare Nevinovat al lumii, agățându-i de crunta cruce pe care o căra în spate chinuitoarea și cutremurătoarea cruce a NERECUNOȘTINȚEI umane!
Metoda folosită astăzi de cei din umbră, a căror viață se desfășoară în SUBSOLUL FIINȚEI, este simplă și cu rezultate rapide, precum și în timp! Se numește: „ARIA CALOMNIEI!”… Adică, calomniază, calomniază, că tot se va prinde ceva! Arie devenită celebră prin opera „Bărbierul din Sevilla”, după piesa omonimă scrisă de Pierre Beaumarchais!…
Iar în strategia culpabilizării continue, a noii ideologii țâșnite din comunismul muribund, dar care, în mod subteran, îi cultivă toate principiile sinistre și devastatoare, ea a fost rânduită să fie ca un proces continuu de crionicizare a persoanei nevinovate în frigiderul tribunalului ideologic, care trebuie să condamne ADEVĂRUL la un îngheț veșnic!
Și, întorcându-ne ACUM, în zilele noastre, observăm că, pentru degenerarea rapidă a unei societăți, s-a trecut la distrugerea Centrului ei MORAL! Iar ca tumorile canceroase ale NEDREPTĂȚII, insulta și calomnia, să circule nestânjenite, s-a dat ordin juridic pentru dezincriminarea lor, legitimându-le astfel cu pașaportul cinic, pervers și satanic al așa-zisei „libertăți de expresie”!
Adică întreaga lume de azi a făcut stânga-mprejur și s-a întors în timp la acea sinistră revoluție din Franța anilor 1968, al cărei slogan era: „Este INTERZIS să INTERZICI!” Adică ești liber să faci orice, fără de nicio răspundere morală sau elementar proces de conștiință! Și de la ofensiva cinicului și iresponsabilului ORICE s-a trecut la terenul liber al haosului și confuziei morale de azi, în care orice reper moral, cultural și, mai ales, religios poate fi sfărâmat într-o fracțiune de secundă, fără de nicio repercusiune!
Dar a deznădăjdui înseamnă a-L trăda pe Bunul Dumnezeu și, de aceea, simt cu toată puterea că tocmai acum, în această pustie sufletească, trebuie să strig adevărul! Și, înainte de toate, ADEVĂRUL meu, al vieții mele și, mai ales, al conștiinței mele!
Sunt la vârsta în care anii vieții se împuținează și, în vederea Marii Despărțiri de lumea aceasta în care mi s-a dat să trăiesc, dar mai ales în perspectiva MARII ÎNTÂLNIRI cu cei de DINCOLO, mă gândesc să fac curat drumul spre ei, nu de alta, dar mă așteaptă MAMA, care a născut un copil cu suflet curat și nu un delator, mă așteaptă TATA, care a mângâiat un suflet curat și nu un colaborator al securității, mă așteaptă străbunii mei și, cel mai important, mă așteaptă Sfinții Martiri ai acestui neam care, înainte de a intra în mormânt, s-au înfășurat în giulgiul ADEVĂRULUI!
Și-n fața lor vreau să mă prezint ca un om care a luptat pentru țară și nu pentru trădarea ei! Care a suferit și suferă pentru țară și care nu se bucură de distrugerea ei!
Iar dacă mă-ntorc și mă gândesc din nou la Marea Despărțire, știu cât este de important ce lași acum și aici în urma ta, ce lași celor ce te vor plânge și te vor regreta! Adică moștenirea, despre care minunea cea mai mare a acestui neam, Mihai Eminescu, s-a exprimat atât de tulburător: „viitorul, UMBRA!” Adică ce lași în spate!
Ce „umbră” las eu copiilor mei, soției mele, prietenilor mei și tuturor celor din acest nobil popor în mijlocul căruia m-am născut și care, de ani de zile, mi-au acordat ÎNCREDEREA lor nemărginită! Pentru toți aceștia nu am dreptul să tac, ci să strig ADEVĂRUL!
Și de aceea strig și vă-ntreb în fața acestei nebiruite încă cetăți, România: „Cine sunteți voi, toți aceștia care mă calomniați fără niciun scrupul?… Voi, cei care ați încercat să-mi cumpărați SUFLETUL de când eram un copil pe băncile școlii și, furibunzi că n-ați reușit, și astăzi vă revărsați veninul sufletesc asupra mea și, mai ales, asupra unei țări ce nu vrea să-ngenuncheze în fața necredinței și urii voastre nestăvilite?”
Și tocmai de aceea, în pustia sufletească care mă-nconjoară, vă strig ca să vă numesc EU pe voi, care n-am greșit nimic în fața țării mele, și nu voi pe MINE, pe voi care ați trădat-o și o vindeți și astăzi fără de niciun scrupul!
Vă strig din răsputeri: „Sunteți copiii și nepoții trădătorilor de țară, ai celor care și-au vândut semenii fiarei comuniste, ai celor care la morminte nu și-au așezat crucea, ci secera și ciocanul și ai căror urmași acum, pe ascuns, o șterg ca să le piardă urma «adeziunii» lor satanice! Sunteți continuarea sinistrei fiare care vrea să ucidă CREDINȚA acestui neam, pe care și astăzi l-ați vândut pe nimic la taraba demonică a ocultei! Copiii trădătorilor de țară, copii ai NIMĂNUI, ai neantului, dar care au făcut atât rău!…
Și nu cer să mi se facă dreptate, căci știu că o va face Bunul Dumnezeu! Dar știu că și Bunul Dumnezeu are nevoie de OAMENI care să-i facă simțită prezența acum și aici, pe acest pământ rătăcit și fără de El!
Vă strig și vă numesc pe nume, nu ca să vă insult, ci ca să vă trezesc, căci, dacă nu o veți face, MORMINTE PĂRĂSITE veți fi! Și neam din neamul acesta românesc nu vă va mai pomeni, căci, prin existența voastră în subsolul acestei amărâte vieți, i-ați jignit și-i răniți FIINȚA!
Părinții și bunicii voștri, acele subspecii de români, la o simplă comandă a sinistrei ideologii comuniste ce a cuprins țara, au deschis larg porțile pușcăriilor comuniste, ca prin ele să intre întru crucificare tot ce a avut mai bun acest popor, iar voi astăzi le-ați redeschis, ridicând mâna cu obediență de slugi spre a vota legi împotriva DEMNITĂȚII și EXISTENȚEI acestui neam! Căci, fără de niciun Dumnezeu, v-ați amestecat în socoteala acestui popor cu ETERNITATEA, crezând că sunteți nemuritori!
Bunicii și părinții voștri au trimis la canal și-n criminalele pușcării comuniste elita tineretului acestui neam, spre a fi exterminată, iar voi astăzi, cu criminala indolență, ați lăsat ca tinerii de azi ai țării să fie reeducați în a fi APATRIZI, ANAFECTIVI, să fie despărțiți de Sfânta Credință a acestui neam și, în final, să fie simple piese de schimb pentru multinaționalele care ne-au invadat țara!
Voi, care ați aruncat peste graniță, fără pic de milă, milioane de români, distrugând astfel mii de familii și făcând din poporul român un popor nomad, iar din această țară un ORFELINAT! Voi sunteți instanța care judecă astăzi și care mă numește pe mine trădător, element rusofil și fost colaborator al securității??…!
Voi, care aveți pe conștiință nu numai vânzarea pământului acestei țări, dar, ceea ce este și mai cumplit, vânzarea pământului SUFLETESC al ei, a trecutului martiric, a istoriei tragice și nobile în același timp a acestui neam, pe care nu v-ați sfiit s-o terfeliți public nu numai la sinistrele comenzi venite dinafară, dar și din „vocația” speciei umane inferioare, geloasă atavic pe înălțimile sufletești ale OMULUI curat!…
Voi, care, în numele democrației și al drepturilor omului, nu v-ați dat în lături să jucați la zaruri CĂMAȘA Sfântă a CREDINȚEI acestui neam, silind un întreg popor să îmbrace „cămașa” de FORȚĂ a unei noi sinistre ideologii barbare, fără de Dumnezeu?
Voi sunteți JUDECĂTORII, voi sunteți INSTANȚA MORALĂ care ne judecă astăzi ca neam, hotărând că suntem un popor de sclavi care nu are niciun drept la ADEVĂRUL FIINȚEI lui? Și, mai ales, dreptul de zi cu zi la o viață normală prin care să-și poată construi un VIITOR pentru urmașii săi!? Voi sunteți??…
Iar faptul că vreți să-mi pătați trecutul, prezentul și, nu în ultimă instanță, sufletul nevinovat cu asemenea calomnii mizerabile este infinit mai puțin în fața căderii voastre sufletești, prin care v-ați pretat să murdăriți nobila și Sfânta MEMORIE a tuturor sfinților martiri ai pușcăriilor comuniste!
Este infinit mai puțin în fața crimei voastre morale, prin care ați lăsat să se devasteze public reperele înalte și nobile ale culturii și trecutului nostru istoric! Căci eu sunt un biet om, dar, în fața Lui Dumnezeu, vă strig în numele LOR, al celor care au intrat sub brazdă cu arma în mână ca să apere Sfântul pământ al acestei țări și al căror SÂNGE eu îl aud cum strigă!
În numele lor, al celor ce și-au scris tăcut viața pe zidurile pușcăriilor comuniste, ca ADEVĂRUL și DEMNITATEA acestui neam să nu piară, și care nu au cum să se apere, vă strig dincolo de mormintele lor tăcute și necunoscute, vă strig în fața voastră, celor de azi, care, cu sânge rece și fără scrupule, ați redeschis pușcăriile comuniste ca ei să moară din nou și, mai ales, să moară NECUNOSCUȚI, condamnându-i la UITARE, vă strig vouă, care ați condamnat fără nicio tresărire de conștiință ADEVĂRUL acestui neam la TĂCERE, că sunteți un „popor” de iude, care-n curând își va arunca punga cu arginții primiți ca preț al trădării și care se va ruga zadarnic la „zidul” NEIERTĂRII lor, pe care, încet și sigur, l-a ridicat tainic Bunul Dumnezeu în față!…
Și-am scris cu durere aceste rânduri, nu pentru tine, „popor” de iude, care ești orbit sufletește și care, plin de ură, ai dărâmat și ucizi în continuare tot ce-ai găsit frumos și NOBIL în acest popor, ci pentru acel pumn de țărani români rămași în această țară care vrea să trăiască mai departe și să moară cu ochii deschiși către Dumnezeu!
Căci din privirea lor arsă de neștiute suferințe, din lacrimile lor neșterse de nimeni, se va renaște acest popor român din nou!
𝗗𝗮𝗻 𝗣𝘂𝗿𝗶𝗰
P.S. Anexat câteva poze din decizia CNSAS:
